Retrospectivă asupra situației politice din Moldova de la locale spre prezidențiale

Anul 2015 a fost unul cu totul și cu totul deosebit atît pentru cetățenii Republicii Moldova cît și pentru instituțiile de presă din țară, care au avut parte de subiecte de la picante la mai puțin picante privitor la politica și politicienii moldoveni. 

sursa: https://www.pnp.ru/upload/uploaded_image/2015-05-25/Parlament-Moldo_0a4726.jpg

          Cursa pentru alegerile locale din vara anului 2015 a deschis o luptă acerbă între  partidele politice care aveau ca scop principal, obținerea celui mai bun scor electoral pe țară.

          Cel mai important eveniment care a afectat sistemul politic din Moldova a fost demisionarea Guvernului Gaburici. Pe 4 iunie 2015 Chiril Gaburici a prezentat raportul de activitate a Guvernului pentru primele 100 de zile, iar la 12 iunie, în cadrul unui briefing de presă, Chiril Gaburici și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, încheindu-și mandatul la doar două zile pînă la alegerile locale organizate de către CEC. În presă vehicula ideea că această demisie înainte de locale a avut un scop politic bine determinat, și că nu a fost o coincidență între aceste două evenimente, amintim că la 6 iunie 2015 C. Gaburici a înaintat o listă de revendicări, iar în cazul în care acestea nu vor fi îndeplinite în decursul a 100 de zile , își dă demisia. 

http://sputnik.md/society/20151030/2757522.html

           Partidul Democrat din Moldova a acumulat pe țară cele mai multe voturi atît la numărul de mandate de primari cît și la numărul de consilieri, urmat de Partidul Liberal Democrat din Moldova și de Partidul Comuniștilor  din Republica Moldova. Alegerile au atestat cîțiva factori, PDM, a fost singurul partid de la guvernare, care nu a scăzut prin numărul de votanți, un alt factor important a fost atestarea faptului că cetățenii și-au modificat viziunea politicii externe a RM, partidele pro Uniunea Vamală aflîndu-se într-o ascesiune destul de mare.

         Alegerea în calitate de primar a controversaților oameni de afaceri Ilan Șor și Renato Usatîi, în Orhei și respectiv Bălți, a fost una din surprizele cele mai neașteptate și discutate din această vară, situîndu-se lîngă subiectul ”miliardului furat” și cel al apariției pe scena politică a Platformei Civice Demnitate și Adevăr (în continuare,DA ), care fiind puternic susținuți de postul de televiziune Jurnal TV, a prins contur și a dominat viitoarele discuții cu tematică politică în Republica Moldova. La 7 iulie astfel a avut loc un protest marca DA în PMAN, protest despre care la analistul politic Igor Boțan a afirmat că a marcat începutul stingerii Platformei DA, și începutul  creării ideii de partid. Asta deși Năstase,unul din lideri, au declarat că această platformă este una civică și nu are conotație politică, și faptul că nu se v-a transforma într-un partid. Speculațiile că aceste declarații sunt doar populiste au fost confirmate de constituirea la 13 decembrie 2015 a Partidului DA, partid format în urma fuziunii liderilor platformei cu Partidul Forța Poporului condus de către N.Chirtoacă, care la alegerile parlamentare din 30 noiembrie a obținut 0,7 %, dar despre asta voi reveni mai tîrziu.

           Politicul din vara anului 2015 a fost stabilizat cît de cît de numirea unui nou Guvern în frunte cu Președintele Fracțiunii PLDM în Parlament, vicepreședintele de partid Valeriu Streleț, dar care spre deosebire de predecesorul său nu se v-a afla în funcți nici măcar cele 100 de zile de probă.

Eșecul Guvernului Streleț, a fost cauzat din prostie, doar din consideretul că Premierul nu putea să permită ca președintele partidului să fie închis după ce i-au fost aduse acuzații de mită, trafic de influență, și altele. 

          La 6 septembrie Platforma DA încep protestele în PMAN împotriva oligarhiei de la conducerea Țării, cel puțin asta declară Consiliu Marii Adunări Naționale (CMAN), iar la 25 septembrie și liderii PSRM și PN încep acțiune de protest antiguvernare. Protestele durau deja mai bine de o lună într-un caz, și aproape o lună în alt caz, dar care demostrau incapacitatea de conducere a clasei politice cu acel Guvern. Iar cireașa de pe tort o reprezintă retragerea imunității deputatului PLDM, Vlad Filat, pe 15 octombrie acuzat de acte de corupție și implicare directă în fraude bancare, fiind reținut pentru o perioadă de 72 de ore, și arestat preventiv pe termeni de 30 de zile. În apărarea lui Filat a intervenit colegii de partid și chiar mitropolitul Vladimir, nu mă întrebați că nu știu din ce cauză. Streleț a fost acela care s-a numărat printre susținătorii  cei mai înverșunați pentru eliberarea liderului partidului său. Pe 29 octombrie 2015 Guvernul în frunte cu Valeriu Streleț a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PCRM și PSRM, și votată de 65 de deputați ai  PDM, PCRM și PSRM. Fiind încă premier în exercițiu, a doua zi, pe 30 octombrie, conform procedurii el și-a prezentat demisia în fața șefului statului, Nicolae Timofti, care în scurt timp l-a desemnat drept premier interimar pe liberalul Gheorghe Brega.

http://independent.md

             Guvernul Streleț nu a durat nici măcar 100 de zile, iar liderul interimar al PLDM Valeriu Streleț împreună cu Consiliu Politic Național , au decis să nu mai ia parte la negocieri privind desemnarea unui nou Guvern, astfel AIE 4 nu a fost constituită. Ce pot spune cu siguranță e faptul că începînd cu luna septembrie sistemul politic moldovenesc a luat așa o întorsătură, că realizările, podurile construite din 2009 s-au prăbușit  definiv  iar prin ruinile lui se mai află lupte aprige pentru acaparare de teritoriu, putere, influență.

 Televiziunile din țară s-au divizat, precum și posturile de radio, site-urile și revistele, în marea lor majoritate în pro PD și contra PD, pro PLDM și contra PLDM, astfel s-au reflectat pînă și cele mai mici certuri care aveau legătură directă sau indirectă cu un partid sau altul, alături de subiectul Filat la închisoare, scrisorile din penitenciar, și renumita grevă a foamei de 14 zile a liderului PLDM.

          Desigur că nu putem trece cu vederea și demisia guvernatorului Băncii Naționale a Republicii Moldova (BNM), Dorin Drăguţanu şi prim-viceguvernatorul instituţiei, Marin Moloşag, cei doi acuzând politicienii că nu doresc investigarea furtului miliardului de dolari din băncile ţării, cu toate că ”gurile rele” spun și de implicarea acestora în marele furt, deoarece  fără avizul și implicare mai multor instituții de stat, furtul miliardului ar fi fost imposibil. Trebuie de menționat și că reprezentanți ai Ministerului Finanțelor au lipsit la 187 ședințe din totalul de  aproape 400 , precum și de la ședințe unde s-a aplicat factorul decizional, astfel voluntar sau involuntar și Ministerul Finanțelor se face vinovat de situația politico-economică din țară. 

         Luna decembrie a adus noi încercări, noi oameni politici, noi greutăți și noi crize politice. Adrian Năstase, împreună cu Consiliul Marii Adunări Naționale, au decis constituirea lor ca partid, în ciuda faptului că tot ei au menționat că în nici un caz nu vor lua forma unei mișcări politice. Astfel aceștia au început să caute un partid cu care să fuzioneze. Partidul Forţa Poporului, cel de-al treisprezecelea partid din lista DA,  aparținînd lui N.Chirtoacă, ( remarca 12 partide au refuzat, fuziunea cu DA conform V.Dolganiuc), a acceptat propunerea respectivă cu mult saț, cu toate că în 2009 acesta a fost sursa unei anchete a Jurnalului de Chișinău, care l-a acuzat de faptul că este cîrtiță KGB-istă, aceiași instituție media care acum idolizează Platforma DA. Întrebarea mea este următoarea, cum ?, iar a doua întrebare e cît? cu cît a fost plătit N. Chirtoacă pentru fuziune. Logic acest fapt pare inadmisibil, cum poți să faci asociere cu partidul unui fost agent al serviciilor secrete sovietice (sursa Jurnal de Chișinău). Puneți-vă în situația unui om care vede aceste două surse : una articolul cu „Cîrtița” ,doi fuziunea liderilor DA cu subiectul „Cîrtița”, ce primă impresie capătă el ? Adevărul e că aceasta e ceaa mai mare greșeală a platformei.Însă eu mi-am revizuit opinia referitor la fuziune, pentru că ea nu e o fuziune, e aceeași chestie care la adus pe Usatîi într-un partid, cel mai probabil s-a cumpărat partidul, care era unul de formă, ca și multe altele care stau și așteaptă să fie cumpărate ( de aceea lista electorală la noi e așa mare) și volens nolens te-ai ales cu un partid ”puternic” care s-a realizat  pe baza muncii altora. În aceste circumstanții, bravo PPEM pentru că a avut curajul să stea și să strîngă acele 4000 de voturi necesare pentru înregistrarea unui partid.

          Pe 21 decembrie după mai multe amînări, Timofti  propune drept candidat la postul de prim-ministru pe nimeni altul decît controversatul om de afaceri, Sturza Ion, cunoscut pentru perioada 1998-1999 când a fost premier. Povestea nu a luat sfărșit, va continua, doar  mă voi opri la ziua de 22 decembrie, zi dosebită pentru președinte fiind ziua lui de naștere. 

Mulțumim URSS-ului pentru că s-a născut.

Articolul reprezentă opinie proprie a autorului !
Articolul a fost realizat în cadrul atelierului  concepție și produs mass-media, pentru primul număr al ziarului Verum

                                                                                                                                 Toma Gheorghe